sâmbătă, 18 februarie 2017

Boala dentară care se poate transmite de la părinte la copil prin simplul pupat

În România, pacienţii ajung în cabinetele medicilor stomatologi în special cu una dintre cele mai răspândite afecţiuni: ori având carie dentară, iar dintele trebuie tratat şi salvat, ori suferă de afecţiuni ale gingiilor, în speţă paradontoza, iar tratamentul este mult mai complex.

Medicul stomatolog Oana Florea declară că, în ţara noastră, conform statisticilor, sunt două motive pentru care dinţii se distrug sau se pierd: caria dentară şi parodontopatia.

Din nefericire, a doua este din ce în ce mai des întânită în rândul adulţilor şi cea mai periculoasă. În special pentru că se ajunge la medic, de multe ori, în stadiu avansat de deterioare.

“Caria dentară este răspândită la peste jumătate din persoanele adulte, şi, prin complicaţiile ei inflamatorii sau infecţioase asupra nervului, conduce la distrugerea dintelui.

Parodontopatia, sau inflamaţia aparatului de susţinere al dintelui, duce la mobilizarea şi, mai tarziu, la pierderea dintelui, sau a mai multor dinţi, întrucât aceştia îşi pierd suportul. Este prezentă din ce în ce mai mult şi este foarte păcălitoare, pentru că nu se dezvoltă, de cele mai multe ori şi carii, iar pacienţii ajung târziu la dentist. De aceea este numită şi boala dinţilor frumoşi”, declară medicul stomatolog Oana Florea.

Parodontopatia apare, mai nou, şi la tineri
“Există o formă foarte agresivă a parodontopatiei, ce apare la tineri - parodontopatia juvenilă. Aceasta are o cauză genetică şi este puternic distructivă. Totuşi, cauza locală este placa bacteriană (care conţine peste 300 de specii de bacterii). Aceasta, neîndepărtată la timp, duce la umflarea gingiei şi evoluează subgingival, spre rădăcina dintelui”, spune dr. Oana Florea.

Cum se tratează parodontoza

“Tratamentul este complex. Porneşte de la detartraj supragingival, chiuretaje în câmp închis cu asociere de antibioterapie locală şi generală, până la proceduri chirurgicale complexe precum gingivectomia, gingivoplastia, chiuretaje în câmp deschis.

Eventual, în situaţii foarte avansate, se apelează la grefă osoasă sau la regenerarea tisulară ghidată. În anumite situaţii iremediabile se practică extracţia. La final, gingia trebuie să fie roz şi fermă. Dacă nu avem o igienă locală riguroasă, boala recidivează.

Tratamentul medicamentos combină administrarea locală de geluri antibiotice sau antiseptice cu combinaţii de antibiotice sistemice.

Se mai poate lua în calcul, ca tratament, imobilizarea dinţilor prin mijloace de contenţie temporare sau definitive şi echilibrarea ocluziei. În final, se poate face o bioterapie pentru imunostimularea locală, cu produse de origine animală sau vegetală.

Corect tratată, evoluţia este spre vindecare în circa 3 săptămâni. Pentru acest lucru este necesară o igienă corectă (cu periuţă dentară, aţă dentară şi apă de gură), esenţială pentru împiedicarea apariţiei unei recidive sau a unor complicaţii”, spune specialistul.

Cum prevenim parodontoza?

“Prevenim paradontoza informându-ne corect. Avem în prezent atâtea surse, dar nu tot ce există nu este canalizat corect. Astfel, oamenii încă sunt confuzi şi nu ştiu că ar trebui să apeleze rapid la un medic atunci când ştiu că au în familie o persoană care suferă de paradontoză.

Această boala este contagioasă. Infecţioasă. Asta nu se ştie. E produsă de bacterii. Avem în gură peste 600 de tipuri de bacterii. O parte din acestea produc boala paradontală”, declară Oana Florea.

Copilul o poate lua de la părinte?

“Când sufăr de această afecţiune sunt mari şansele să i-o transmit copilului pupându-l. Dacă are sistemul imunitar slăbit, el o poate prelua. De aceea este bine să merg cu cel mic la stomatolog pentru controale periodice şi să anunţ specialistul că sufăr de paradontoză”, informează medicul Oana Florea.


*Sursa: csid.ro

Ce pericole ascund ţigările electronice

Ţigările electronice sunt dispozitive care funcţionează cu baterii, care pot arăta fie precum o ţigară reală, fie precum un stilou.
Există sute de branduri, iar acestea sunt utilizate ca o modalitate de a obţine nivelul necesar de nicotină, fără a experimenta pericolele ţigărilor.
Toate funcţionează în acelaşi mod: dispun de containere umplute cu un lichid care este de obicei realizat din nicotină, arome şi alte substanţe chimice. Un dispozitiv de încălzire transformă apoi lichidul în vapori pe care le inhalezi atunci când tragi din ea.
Sunt ţigările electronice sigure?
Cele mai multe conţin nicotină chimică, însă şi ea la rândul ei creează dependenţă. Atunci când încetezi să utilizezi ţigara electronică apare riscul de a dezvolta stări de apatie şi nervozitate acută. Nicotina nu este bună pentru persoanele cu probleme cardiace, iar unele cercetări recente demonstrează faptul că poate afecta arterele destul de serios.
Ţigările electronice pot provoca următoarele probleme:
• Dăunează creierului în curs de dezvoltare al adolescenţilor şi le-ar putea afecta memoria şi atenţia.
• Afectează dezvoltarea fătului în cazul femeilor însărcinate. Femeile gravide nu ar trebui să utilizeze nimic cu nicotină.
• Anumite mărci conţin substanţe chimice, inclusiv formaldehidă - utilizată adesea în materiale de construcţii - şi un alt ingredient utilizat în antigel, care poate cauza cancer.
• Aromele ridică multe probleme. Unii producători folosesc un produs chimic cu gust de unt numit diacetil care este adesea adăugat la alimente cum ar fi popcorn. Atunci când este inhalat, poate fi periculos.
Sunt mai sigure decât ţigările normale?
„Ţigările electronice nu sunt considerate sigure 100%, dar cei mai mulţi experţi cred că sunt mai puţin periculoase decât ţigările obişnuite”, spune Neal Benowitz, cadru medical şi cercetător la Universitatea din California.
Fumatul ucide aproape o jumătate de milion de oameni pe an în Statele Unite ale Americii. Cea mai mare parte a prejudiciului provine din miile de substanţe chimice care sunt arse şi inhalate, explică el.
Ţigările electronice nu ard, astfel încât oamenii nu sunt la fel de expuşi la aceste toxine. O revizuire a unui studiu realizat în 2015 estimează faptul că ţigările electronice sunt cu aproximativ 95% mai puţin dăunătoare decât cele reale. „Această cifră este controversată şi ar putea fi un pic mai mare”, spune Kenneth Warner, un cercetător de la Universitatea din Michigan.
Unele state şi comunităţi care interzic fumatul în locurile publice interzic de asemenea şi ţigările electronice. Warner afirmă faptul că pericolul de la vaporii pasivi nu este chiar zero. El spune că acesta există, dar este probabil foarte scăzut.

Dr. Mihaela Bilic: Detoxifierea nu este o cură de slăbireDetoxifierea nu este o cură de slăbire

Pentru că tot suntem în plină campanie de detoxifiere, am stat de vorbă şi cu medicul nutriţionist Mihaela Bilic despre greşelile şi excesele pe care trebuie să le evităm dacă facem în această perioadă o curăţare a organismului după abuzurile alimentare din timpul Sărbătorilor. Iată ce ne-a declarat medicul Mihaela Bilic!

Detoxifierea şi digestia

Detoxul a devenit o modă şi de multe ori ca şi postul îl confundăm şi îl folosim ca instrument pentru a obţine alte rezultate. Detoxul este o perioadă pentru organism când punem metabolismul în repaus, când îi dăm posibilitatea să consume energia şi în altfel de procese şi asta înseamnă să-l cruţăm de tot ce înseamnă digestie. Pentru că digestia în organism şi metabolizarea substanţelor hrănitoare presupun un consum de 70, 80 la sută din energie. Şi dacă lucrul ăsta îl uşurăm, respectiva energie poate fi folosită în alte scopuri.

Detoxifierea şi curele de slăbire

Dar detoxifierea nu este o cură de slăbire, nu este un stil de viaţă, nu putem mânca aşa în fiecare zi şi atenţie, nu este un tratament pentru foarte multe mici probleme începând de la constipaţie şi până la colesterol. Deci nu printr-o cură detoxifiere putem normaliza nişte constante biologice pentru că ea până la urmă este un episod ţintit de scurtă durată pentru a da un fel de restart.

Când se recomandă detoxifierea

Detoxul a fost conceput în mod clasic să fie folosit de două ori pe an, primăvara şi toamna, tocmai că acestea sunt momentele când metabolismul nostru se schimbă radical. Trecerea de la alimentaţia din timpul iernii care este bogată în grăsimi şi făinoase la alimentaţia de vară seamănă cu trecerea unei centrale de pe cald pe rece. Acest switch are nevoie de o perioadă de reacomodare.
La fel şi toamna, pentru hibernare, pentru pregătirea organismului, din nou atunci putem să-i dăm organismului un pic de pauză, adică să-i dăm legume care în timpul toamnei sunt extrem de prezente pe piaţă, tocmai ca organismul să poată face o curăţire. Asta este cura de detoxifiere clasică, pe parcursul a 3, 5, 7 zile.
O zi pe săptămână putem consuma alimente pentru detoxifiere?
Dacă vrem să facem lucrurile şi mai echilibrate, am putea să facem acest mod de alimentaţie săptămânal, suprapunând modelul de alimentaţie pe care ni l-a sugerat religia, că vinerea se ţine post.

Ce însemna post înainte? Nu însemnau pateuri făcute cu margarină şi şniţele de soia, ci însemna o zi pe săptămână când mâncam mai mult frunze, verdeţuri, ne era foame, mâncam mai puţin decât aveam nevoie, deci era o zi în care nu eram sătui tocmai ca organismul să se simtă mai uşor.

Ce înseamnă detoxifiere excesivă?

În momentul în care folosim această strategie de detox, este bine să evităm şi excesele, pentru că detoxul împins la extremă poate consta în post negru, adică apa, poate consta în mâncat numai fructe sau poate consta în tot felul de legume şi fructe făcute suc, deci o dietă bazată pe lichide. Aceasta nu are nimic contraidicat atâta vreme cât nu durează zile şi săptămâni.
Tot ce este împins în extreme poate crea probleme ulterioare digestive tocmai pentru că organismul nostru este va fi învăţat să nu secrete, să nu funcţioneze dacă respectiva funcţie nu este cerută. Dacă obişnuim organismul să mănânce numai lucruri pasate şi numai lichid, cu siguranţă vom avea un anume tip de disconfort când trecem brusc la o alimentaţie solidă.

Caloriile şi detoxifierea

Deci lucrurile nu trebuie făcute în extremă, trebuie mers la o raţie calorică redusă. Dar nu trebuie să mâncăm sub 500 de calorii pentru că din nou punem echilibrul organimului în pericol. Nu trebuie nici să exagerăm cu numărul de calorii pentru că şi cantitatea are rolul ei în detox. Adică şi dacă mâncăm sucuri de legume şi fructe, dacă mâncăm 3000 de calorii pe zi, cu siguranţă organismul nu va fi pus în repaus.

Adică a metaboliza 3000 de calorii, chiar dacă provin din legume şi fructe, este complicat. Detox înseamnă de fapt un pic de cumpătare şi un pic de restricţie, dar lucrurile trebuie făcute cu măsură şi trebuie să ne gândim la beneficiile pe care le are organismul. Câteva zile de mâncat mai light nu pot să fie decât binevenite. Cu atât mai mult detoxifierea îşi găseşte locul în viaţa noastră cu atât mai mult cu cât abundenţa alimentară este o normalitate şi un fapt în sine.

*Sursa: csid.ro